miercuri, 15 iulie 2009

Pravalirea in... inaltul


Ce resorturi, ce ramificatii, ce cauzalitati si miracole pot ascunde sau devoala o simpla zi...
Te trezesti dimineata, te rogi sa apuci seara, multumesti Cerului pentru ieri si pentru maine, mai tragi o raita printre visele pe care le doresti transformate in real, apoi pornesti cu elan la drum prin cotidianul care parca si ieri era aidoma...
Si cu toate acestea, astazi Soarta decide sa te incerce... sa iti bata joc de tine sau sa iti intinda o mana de ajutor...
Astazi un mare vis...poate cel mai mare se poate materializa... dintre toate deznadejdile, una a prins radacini si a crescut frumos in chip de miracol...
Insa "Dumnezeu da, dar nu pune in traista!", asa ca niciun vis nu poate deveni martor palpabil daca nu ai parte si de o renuntare cel putin pe masura...
Mi-ar place sa evaluez situatia stiind o parte din viitorul fiecareia dintre solutii, insa desigur, nu ar mai fi atat de distractiv, nu?
Calcule peste calcule, probabilitati, riscuri, strangeri de inima si totusi Lumina datatoare de speranta mare cat un Soare datator de viata...
Maestrul launtric doarme, caci el isi permite sa se odihneasca in orice timp... fie criza sau vis, fie desteptare ori abis...
Treptat peste mainile care ar fi trebuit sa fie intinse in chip de semn al bucuriei se asterne intunericul...sau ele se retrag inainte de a fi gesticulat ceva... Mi s-o fi parut...
Ramasi singuri in intunericul luminat in van de speranta si veselia altcuiva, ma intreb pentru ce mai opresc trenurile in gari daca scarile sunt uneori prea sus ca sa poti urca???


Anna - invatand sa sara cat mai sus...din vis in vis, din uitare in uitare:)



6 comentarii:

  1. Dar ai sa vezi cum din acel intuneric o sa apara curand o micutza raza si acel intuneric devine tot mai luminos iar tu vei gasi un loc caldutz.

    RăspundețiȘtergere
  2. @Serban: Iti multumesc din tot sufletul meu..., deja ma simt mai bine:)... Caci tu esti raza mea datatoare de viata si speranta! Sper sa nu palesti niciodata, iar daca o vei face...voi straluci eu pentru tine, dragul meu!

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu palesc ci am sa te iubesc mult mult mult mult

    RăspundețiȘtergere
  4. @Serban: Iti multumesc pentru stralucire si neclintire, pentru ca m-ai gasit si pentru ca imi permiti sa te redescopar zilnic, pentru ca existi si esti exact cum esti!
    Si o sa iti mai multumesc pentru multe stiute dar poate nerostite, insa acum vreau sa iti spun doar ca te iubesc din ce in ce mai mult...si chiar cand intuiesc capatul sentimentelor mele, se deschid noi dimensiuni aidoma unor inedite inceputuri!

    Cu toata dragostea din lume,
    Anna

    RăspundețiȘtergere
  5. Tocmai pentru a ne face sa ne dam seama ca dincolo de orice fapt, Dumnezeu ne incearca prin diferite situatii pentru a ne testa cu noi insine...atunci se vede personalitatea, vointa, puterea de caracter, credinta si nu in ultimul rand...identitatea fiecaruia dintre noi

    RăspundețiȘtergere
  6. @Rappa ru': Nu stiu daca Divinitatea ne da extemporale pentru a depasi o etapa, insa pentru a pastra registrul... si eu cred ca din timp in timp trebuie sa parcurgem niste stadii pentru a fi pregatiti cum se cuvine pentru noile provocari ale Timpului. Si mai cred ca daca alegem sa fim deschisi invatarii la orice pas, din orice sursa, castigam un orizont infinit de posibilitati si, mai presus de toate...ne castigam pe noi insine din fiecare lupta.

    Anna - incercand sa priceapa roul auto-stopistilor sau cel al pasagerilor clandestini in trenul vietii.

    RăspundețiȘtergere