marți, 20 august 2013

Diamonds never made a lady

    Zilele trecute am parcurs un articol foarte interesant al unui Om pe care il admir foarte mult si care poate fi un model de urmat datorita atator motive incat as scrie pana dimineata si tot nu cred ca as epuiza valentele unui caracter puternic, frumos, care a reusit in primul rand sa isi ramana fidel intr-o societate in care oamenii valorosi de ieri astazi o iau razna , dau in mintea copiilor ori divorteaza prin mass-media ori isi spala lenjeria intima in mijlocul strazii. Persoana la care fac referire este domnul Virgil Iantu, iar articolul de la care pornesc in incercarea de a deslusi niste ite il puteti lectura aici. De-a lungul timpului si eu m-am intrebat care-i treaba cu o lady, cum reuseste sa se pastreze intacta langa suratele ei atat de diferite, ce o face sa fie asa, sa ramana asa..., se naste o lady sau devine, ce inseamna o lady contemporana...
Am observat in jurul meu personaje feminine care in acceptiunea mea sunt veritabile ladies, le-am inregistrat si pe cele care nu par a fi si m-am tot intrebat la ce sa raportez acest… aproape concept pentru a reusi sa ii captez toate ramificatiile sau oricum...cat de multe posibil. M-am gandit ce as raspunde fetitei mele - daca as avea una si m-ar intreba ce e o Doamna/lady -, sau ce as raspunde fiului meu in aceleasi circumstante, m-am
intrebat/ de ce nu toate femeile sunt niste Doamne ori de ce unele chiar stramba din nas a nesuferire cand aud ori sunt in preajma unei astfel de femei.
Pornind pe firul apei ori povestii despre Doamne si nu numai, imi amintesc partenere de joaca din vremurile copilariei... ori colege de scoala care erau mereu ca scoase din cutie si indiferent cat colb, nisip ori moine erau prezente in locul nostru de joaca ele erau singurele curatele la final, desi de multe ori purtau rochite ori hainute deschise la culoare, desi se jucau cot la cot cu toti ceilalti copii... Este drept ca de obicei fetitele imaculate de ieri - doamnele de astazi, probabil - nu prea se cocotau in copaci, nu despaducheau pisicile cartierului, nu prea imi amintesc sa le fi vazut nici sarind garduri, dar in rest faceau cam de toate... Iar cele enumerate nu le faceau tocmai pentru ca probabil nu se prea potrivea firii lor, nu ca ar fi fost niste mici pretioase care sa strambe din nasuc motivand ca "plintesele nu fac asa ceva!"
Multa vreme am considerat ca cele care se credeau "plintese" sunt doamnele de mai tarzior, insa nu este asa. "Printesele" de alaltaieri se pare ca au devenit femeile pisicesti de astazi, cele care au invatat felurite metode prin care sa manipuleze frumos pe cei din jur pentru bunul plac, cele care fac botic atunci cand ceva nu le convine, cele care miorlaie cand se alinta si scot gherutele ori bat din piciorus atunci cand ceva nu rezoneaza cu dorintele lor. Personal acestea mi se par delicioase si irezistibile...; poate fiecare dintre noi femeile ar fi bine sa pastram in noi ori sa invatam sa fim in anumite momente femei-pisicute...insa in doze controlate si doar atunci cand nu se poate altfel!:))
Crescand putin am mai observat diverse “candidate” la potentiale ladies, dar care totusi s-a dovedit in timp ca nu au reusit sa ajunga chiar unde isi propusesera . Am cunoscut fete care erau educate aproape draconic pana la un punct sa isi insuseasca abil si definitiv reguli de port-frumos in societate, erau invatate cum sa stea la masa, cum sa serveasca bucatele, cum sa tina corect tacamurile, cestile, painea…dar desi ele erau sarguincioase si dedicate unui scop care nici nu mai stiu daca era al lor ori a mamelor, bunicilor…, ceva nu rezona…era o tensiune aparte, o fortare de nota undeva…un elefantel in fustita roz…
Cand insa ma aflam in preajma unei lady, simteam ca totul este firesc…fiecare gest era o poezie suava, fiecare dialog o poveste cu zane, totul era de o armonie care parca ma facea sa imi tin respiratia ca nu cumva sa tulbur vraja care plutea peste toate…
Imi este greu sa imi imaginez o astfel de lady, in copilarie, luand rigle peste palme pentru ca papa cu manutele direct din farfurie ori statea neadecvat la masa ori hahaia cat o tineau plamanii la desene animate. Asa ca eu cred ca o lady se naste asa…eleganta fiecarei clipe nu cred ca poate fi invatata riguros, armonia intre interiorul calm, sigur pe sine, bland, cunoscator al propriei valori… si exteriorul cuceritor prin curatenie, decenta, adecvare permanenta la diverse situatii si temperare in toate... nu cred ca se poate dobandi chiar si in ani de exersare…
Ce mi se pare interesant este ca nu toate ladies sunt niste frumuseti rapitoare, insa felul lor de a fi farmeca iremediabil. Pur si simplu nu te saturi sa le privesti si probabil conteaza doar modul in care te fac sa fii, sa vrei sa devii cand te afli in preajma lor, uitand ca trebuie doar sa le etichetezi ca pe cele care nu lasa in urma lor decat o dara greulutza de parfum...
M-am tot intrebat, apropos de parfum, daca resursele financiare pot diferentia o lady de o...ne-lady:). Nu cred ca ne putem erija cu asemenea scuza. Am cunoscut femei care nu castigau colosau, isi faceau hainute singure ori reciclau diverse pe cat se putea...si aratau impecabil. De fapt, probabil orice pune o lady  pe ea ii sporeste farmecul, nu i-l umbreste, pentru ca o lady stie cum sa poarte ceva,nu sa se lase purtata de haina... Am cunoscut si femei care castigau cat sa nu le pese de pretul articolelor achizitionate...dar pareau versuri cu rima alba...

Imi amintesc plina de emotie campionatele de patinaj…cand la probele de dans-perechi as fi ghicit dintr-o mie de perechi care sunt dansatorii-patinatori rusi. Atat de lin alunecau pe gheata, atat de firesc era totul in miscarile lor, atat de profund atingeau sufletul povestile lor incifrate in dans, incat imi doream sa nu se mai termine. Insa inevitabil feeria dansului lor se finaliza si urmau alte perechi… urmau perechi de dansatori-patinatori care stapaneau tehnica, incercau sa faca a parea usor ce fac, perechi ce inserau in dans elemente mult mai spectaculoase ori dificile fata de perechile rusesti. Ii admiram, insa lipiti de suflet ramaneau tot rusii care pareau ca plutesc nu pasesc, pareau ca viseaza nu patineaza…
Si atunci imi devine si mai clar ca o lady foarte, foarte rar devine asa in urma unor ani de studiu, exercitiu si premeditare…pentru ca trebuie sa admit posiblitatea exceptiilor existente, insa majoritatea Doamnelor sunt femeile candide, calme, care pastreaza limita bunul simt in toate, straine de exagerari de orice fel, mereu egale propriei fiinte si care nu simt nevoia niciodata sa convinga, sa se valorizeze prin altceva decat prin ele insele, la modul cel mai firesc si neostentativ…Acestea nu simt nevoia sa atraga atentia asupra propriei persoane si culmea este ca poate tocmai prin acest firesc atrag priviri si vise…

Cam atat pentru moment, Ladies! :)
Va pup cu drag!

Anna - adulmecand sensuri si incercand sa nu disece sub-lupatic, ci mai degraba sa sporeasca farmecul...Mai reusind, mai ratand...