joi, 3 octombrie 2013

Iubirea anotimpului inventat



      Sunt indragostiri de primavara, cand natura invie si omul simte probabil nevoia de re-valorizare. Acestea sunt  de culoarea verdelui crud, sunt cu muguri abia sarutati de soare si sunt cu priviri molatece si gesturi cu amploare speciala. Primavara oamenii gesticuleaza ciudat, nu stiu daca ati observat, dar gesturile au ceva din dezmortirea ursului dezvelit de hibernare. Primavara ritmul vietii si relatiilor izvorate din fosti oameni de zapada si ghiocei buimaci este unul aparte, oamenii sunt parca mai frumosi decat sunt vara (cand sunt semi-goi) ori iarna (cand sunt infofoliti si cuperozici), pentru ca primavara zambetul este precum prima raza calduta de soare care ispraveste iarna trimitand-o in amintire... Soarele primavara are o statura speciala...este mult mai scund si mai jucaus...de parca si el a disparut asta-iarna si acum a inviat recreand copilaria caruia i-a dus dorul niste ani-lumina...Indragostirile primavaratice sunt ludice, pline de muzica, flori de salcam, aroma de liliac si culori pastelate, pline uneori de roua precum sunt umezite privirile celor indragostiti pentru prima oara sau pentru a cincisprezecea "prima oara". Scapand de hainele groase, grele care impovareaza si impiedica trupul sa respire pe placul porilor insetati de oxigen, oamenii cauta insotiri primavara asa cum pisoii isi exerseaza imaginatia cu ghemele de lanita colorata. Oamenii zambesc mai mult si parca mai frumos primavara si, dintr-o data mai supli si mai infloriti simt fluturi mai vioi in stomacel, iar inimile se inaripeaza usor, capetele privesc de dupa nori si oamenii se straduiesc mult sa isi pastreze talpile pe sol si sa nu galopeze catre taramul vesnicii indragostiri.

Sunt apoi indragostirile varatice, atunci cand soarele paseste tantos de trei suliti pe cer, inunda totul cu o lumina feroce, aproape sfidatoare, iar oamenii in loc sa stea cuminti si sa astepte sa treaca parjolul, nu se pot abtine de la dragoste. O dragoste incandecenta precum soarele de iulie, o dragoste care arde imprejmuirea, arde in sine, in ceilalti... vreme de 3 generatii ulterioare uneori :)... Cuceririle pe timp de vara sunt de cele mai multe ori rezultanta fericita -ori ba- a simturilor, a instinctelor primare, a dorintelor care nu pot fi ostoite primavara cand zambetele caline invaluiesc totul si nici toamna cand melancolia si spleenul le adoarme...
Vara ritmul este alert, hainutele si asa putine aluneca mai rapid dezvaluind...caractere ce nu intereseaza pe nimeni cu adevarat:)...
Verile toride pot innegura sentimente, pot ravasi amintiri, pot provoca insolatii afective si suferinte mai degraba trupesti, chimice decat sufletesti...vara nu se priveste in neant, nu se zambeste bland decat rar de tot...vara se iubeste taifunistic, definitiv si de multe ori fragmentar, rudimentar :) si in pripa.
Vara toate cele ies in lumina orbitoare, se expun aproape indecent...defecte, detalii de nedorit, sperante, prafuiri...toate se amesteca infam cu soarele covarsitor si putini reusesc sa isi reziste contra exploziilor care naucesc pana si meteoritii...

Toamna pare anotimpul cel mai potrivit pentru indragostire... Toamna spleen-ul, nostalgia, melancolia dupa trecut ori viitor, muraturile:), culesul viei, dez-pielitatul nucilor dalbe si gustoase, ploile caldute si asezate, fara prea mult zgomot ori spectacol luminos...toate aduc omul aproape de el si parca il fac sa inteleaga ce este adevarat, etern si frumos... Parca toamna ploile spala oamenii de amintiri urate, de ticalosii, de jocuri, orgolii si ii vindeca de graba...
Toamna oamenii se vad altfel, lumina se insinueaza doar, nu loveste frontal ca vara...Toamna soarele subliniza, nu impune, mangaie ca parintele care nu atinge crestetul copilului, insa aceasta se simte alintat cu cea mai mare iubire...
Toamna oamenii nu alearga dupa iepuri, nici dupa lei ori gazele:)...Toamna se cauta caiuti liberi, egalitati frumoase si stabile, oameni care isi mentin verticalitatea pe drumul printre stropi...Toamna se impart pasii cuplului in doua si, cu toate ca parcurg un drum comun, fiecare isi ravaseste propriile frunze, se balaceste in covorul tomnatic si se indragosteste in tandem de coloritul inuman de minunat al toamnei, de crizantemele multicolore, de pomii aramii vegheati de cerul mov...
Toamna umbrelele viu colorate contrasteaza fascinant cu griul orasului cernit, inlacrimat zile in sir... Si este atat de frumos cand la metrou un tanar isi urmareste prin ploaie umbrela favorita, aceea rosie ca focul ce ii adaposteste iubita care parca danseaza printre picaturi si baltutze catre o destinatie diferita de a sa si zambeste duios precum parintele care isi conduce copilul catre scoala, in prima zi de curs...
Toamna migrenele se vindeca prin mere coapte, crema de zahar ars si pere fierte in vin...
Toamna omul simte parca nevoia de adapost, insa nu doar fizic in chip de stresina ori acoperis, ci nevoia de naufragiere voluntara la pieptul plin de caldura al unui alt om care simte ca fara celalalt bratele sale devin inutile...
Toamna se iubeste cu tandrete matura, plina de intelepciune, cu romantism duios, rotund, cu mai putine nebunii decat primavara, insa cu un curcubeu in plus fata de vara:)...

Iarna indragostirile sunt cu arome de portocala, cozonac, scortisoara, vin fiert si brad de Craciun...Iarna aproape ca nu se poate abtine cineva sa iubeasca...
In magazine mici si mari susura colinde, miroase a ciocolata si rasina, zburda jucarii, culorii vii si poleiala...nu stiu cati ar rezista ca in astfel de peisaje sa nu isi doreasca o imbratisare plina de iubire si un sarut sub vasc.
Iarna vrei sa stai la gura sobei ori la capatul caloriferului cu o ceasca de vin fiert parfumat diafan si cu cineva special alaturi cu care sa depeni tot felul de amintiri, planuri,..., iarna vrei sa te bulgaresti cu aceeasi persoana speciala, sa faceti ingerasi pe omatul moale si sa construiti oameni de zapada cu nas morcoviu si tigai cu buline pe asa-zis-ul crestet, apoi vrei sa canti colinde zambind cu tot dragul din lume tuturor, insa in special unei persoane cu care habar nu ai daca vei imbatrani, insa iti ajunge pentru un Craciun reusit si cateva amintiri care iti vor incalzi sufletul la primavara in cazul in care odata cu topirea derdelusului vei descoperi ca nu primesti ghioceii vestitori de la cel care de Revelion iti jura iubire vesnica:).
Iarna cred ca se minte cel mai mult in relatii. Iarna, finalul de an semnifica bilant, semnifica evaluarea anului scurs printre ceasuri si atunci oamenii au nevoie de plus-valoare, de bilant pozitiv, de o lista luuunga de realizari, de confirmarea jumatatii temporare... Iarna este greu sa te certi cu cineva pentru ca totul imbie catre zambet sclipitor de glob auriu, de ghirlande rosiatice cu reflexe de cadouri frumos ambalate... Iarna nu poti spune verde in fata mai nimic...lumea pare mai vulnerabila, mai toleranta... si e firesc pentru ca nimeni nu vrea sa paseasca in anul cel nou cu o cearta atarnata de coada constiintei, cu o iertare lipsa...
Iarna putine cupluri de destrama si cele care o fac sunt din pricina ca o persoana nu poate fi in doua locuri in acelasi timp :D in momentul numaratorii inverse catre noul an...
Chiar daca exista motive de despartire, cel care ar initia procesul mereu se gandeste "lasa, dupa Sarbatori"...tocmai pentru a ii asigura celuilalt o colinda plina de dragoste iar siesi niste Sarbatori tihnite...
Iarna cred ca indragostirile se produc si mai facil...Oamenii sunt imbujorati de la ger, privirile stralucesc de la luminile orasului si bucuria darurilor iminente, vrei - nu vrei ajungi sa crezi in magie si oricate dovezi ai avea nu reusesti sa nu adormi intrebandu-te daca nu cumva...Mos Craciun chiar exista...
Anna - iubind doar in anotimpul inventat, cel care nu exista decat in filmul ei de indragostire, in care soarele de primavara imbratiseaza ploile tomnatice, florile imbobocite saruta fulgii primei ninsori transformandu-i in frunze aramii pe caldaram, curcubeul rasare in timpul saniusului zambind pasarilor frumos ciripitoare,serile caldute de vara stau la taclale cu noptile scartaitoare de iarna, freziile infloresc in arbustii din fata geamului in fiecare joi, in teii de pe alee se coc pere in fiecare marti, clematele miros a vanilie, cadouri se ofera zilnic, iar bradul se impodobeste in via mustind de veselie in timpul culesului... 







2 comentarii:

  1. superba melodia "Je t'aime" mie imi mai place si interpretarea tipei de la Vocea Romaiei - Julie....ti se face pielea de gaina :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Si mie imi place mult melodia... si in general imi plac foarte mult cam toate melodiile/interpretarile Larei Fabian.

    Multumesc pentru popas, te pup cu drag si iti doresc o seara minunata si week-end fabulos!!! :)

    RăspundețiȘtergere