vineri, 15 ianuarie 2010

Permutari


La buna gasire!
Fie ca acest Nou An sa ne aduca multa sanatate, vise multe, putere sa le transform in realitate, decenta pentru a realiza ce putem si ce nu tine de noi, forta sa continuam frumos, iubire fata de noi si pentru ceilalti, credinta, bucurii in tot ce facem si ce ne inconjoara, inceputuri inspirate, spor in orice am intreprinde, inspiratie si pasiune...
Recent am priceput sensul "cumpenei dintre ani", in sensul ca la trecerea respectiva am avut de facut o alegere grea.
Si cum drumetul nu poate stationa la nesfarsit in fata unei rascruci, am efectuat regulamentar o alegere... am ales privirea inapoi pentru a schimba pasii viitori...
Scimbarile sunt etajate insa pe mai multe nivele decat as fi banuit inaintea unui simplu gest, dar defilarea continua si asa, drept pentru care incerc sa improvizez pe alocuri din mers, fara sa uit nimic.
Uneori oamenii sunt pusi/se pun in situatii ciudate si nu banuiesc o clipa avalansa de permutari care se intampla gratie efectului "bulgare de zapada".
Ati avut vreodata sentimentul ca doriti cu toata fiinta sa dati timpul inapoi cu mintea de acum pentru a indrepta evenimente?
Mie prima data mi s-a intamplat dupa ce am vazut filmul "Superman". Nu mai imi amintesc ce s-a intamplat, dar imi amintesc sentimentul de neputinta pe care l-am avut dimineata urmatoare, cand simteam ca imi crapa tzeasta de concentrare. Parca vad aievea drumul spre scoala, mohoreala din jur si ciuda pe care o aveam. Am incercat un timp, convinsa fiind ca se poate. Nu stiu datorita caror resorturi cred si acum ca totul este posibil:). Desi multe lucruri nu s-au intamplat cum mi-am dorit, desi am depus eforturi considerabile, cred cu tarie ca doar micul ghimpe al indoielii mi-a pus bete in roate:). Oricum ar sta treburile, suntem responsabili de faptele noastre si, de multe ori trebuie sa raspundem si de faptele celor din jur. Caci nu toti suporta la fel gaselnita asta de responsabilitate si pentru unii e mai usor sa plaseze abil pisica lesinata in curtea celui care poate duce mai mult (de fapt, aruncatul pisicii cred ca este o indeletnicire cu tinta aleatoare:)).
Cand vrei sa faci corect si bine, sansele sunt cam jumi-juma sa iti iasa pe aproape, caci atata timp cat nu esti singurul actor al piesei cotidiene, nu poti avea acces la toate variabilele jocului...
Si ziua ce vine iti arata daca ai fost pe aproape sau contrar. Mi-ar place ca uneori lucrurile sa fie ca in filmul acela (Butterfly Effect)... Nu imi place o realitate, imi iau picioarele la spinare si tzup-tzup inapoi in timp si remediez.
Desigur ca nu am uitat de fractali, de infinitul de universuri, de posibilitati-scenarii si tot asa, insa tot ce stiu este ca ieri era bine, astazi nu e. Si ca vreau sa intorc lucrurile cum erau inainte. Atat. Suportand consecintele continuitatii din acel punct.
Viata si mailurile calatoare :D ne invata ca atunci cand Dumnezeu inchide o usa deschide o ferestra, ca tot raul este spre bine, ca in timp ce regretam azi ne bucura maine si tot asa... insa daca eu simt cu toata fiinta mea ca vreau inapoi ieri-ul meu, de ce nu il pot accesa?
De ce sa fie viata un drum cu sens unic?
De ce sa nu putem intoarce cand realizam ca am gresit drumul pentru ca ne-a furat peisajul si am coborat garda atentiei?
Ar trebui sa existe niste reglementari, sunt de acord...ceva in genul sa avem voie numai de trei ori sau sapte...sau chiar o singura data... Asa am sti sa fim mai atenti, am discerne mai clar cand este cazul sa epuizam sansele, dar nu ar fi totul irecuperabil... Nu pricep de ce timpul...inventat se pare... este unidirectionat. Ma gandesc la un rau... daca inversam cursul albiei, exista sanse destul de mari ca o picatura de apa sa treaca exact prin acelasi loc la intoarcere.... deci spatiul poate fi recuperat... timpul cum de se epuizeaza iremediabil?
Anna - intrebandu-se si de ce oamenii nu pot calatori cu viteza luminii dincolo de atmosfera.

2 comentarii:

  1. Ma bucur ca te-ai putut intoarce la vechiul status pentru a regasi ceea ce te face fericita si a imbunatatii ce nu era pe placul tau, daca am inteles eu bine ce vroiai sa spui :)

    RăspundețiȘtergere
  2. @Dragos: Intr-unul din feluri, chiar ai inteles bine:). Insa una din modificari este ca s-a schimbat raportarea... nu mai e vorba doar de ce imi place mie...
    Am inteles ca viata mea, casa mea nu trebuie sa fie doar un loc, ci poate fi si o stare... Am inteles ca un lucru anapoda, sfidand esteticul poate sa devina indiferent atata timp cat sunt sanatoasa si voioasa.
    Iti multumesc pentru ca imi esti alaturi si sper sa ai parte numai de bine acest an (si nu numai!).

    Anna - mirata ca cearcanele nu umbresc zambetul din privire...

    RăspundețiȘtergere